înstrăinare
română
Variante
Etimologie
Din a înstrăina.
Pronunție
- AFI: /ɨn.strə.iˈna.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului înstrăinare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | înstrăinare | înstrăinări |
| Articulat | înstrăinarea | înstrăinările |
| Genitiv-Dativ | înstrăinării | înstrăinărilor |
| Vocativ | înstrăinare | înstrăinărilor |
- acțiunea de a (se) înstrăina și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online