frigăruie

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din frigare + sufixul -uie.

Pronunție

  • AFI: /fri.gəˈru.je/


Substantiv


Declinarea substantivului
frigăruie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ frigăruie frigărui
Articulat frigăruia frigăruile
Genitiv-Dativ frigăruii frigăruilor
Vocativ frigăruie frigăruilor
  1. carne tăiată în bucăți mici și friptă în frigare; frigăruică.


Traduceri

Referințe