grămăjuie

română

Etimologie

Din grămadă + sufixul -uie.

Pronunție

• AFI: /grə.məˈʒu.je/

Substantiv

Declinarea substantivului grămăjuie
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	grămăjuie	grămăjui
Articulat	grămăjuia	grămăjuile
Genitiv-Dativ	grămăjuii	grămăjuilor
Vocativ	grămăjuie	grămăjuilor

1. (pop.) diminutiv al lui grămadă; grămăjoară.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online