hâța

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Formație onomatopeică.

Pronunție

  • AFI: /ˈhɨ.ʦa/


Interjecție

  1. (de obicei repetat; adesea cu valoare de verb) cuvânt care arată mișcări ritmice repetate, întrerupte sau legănate.
  2. cuvânt care arată o înaintare greoaie, înceată.


Traduceri

Referințe