străinătate

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Variante

Etimologie

Din străin + sufixul -ătate.

Pronunție

  • AFI: /strə.i.nəˈta.te/


Substantiv


Declinarea substantivului
străinătate
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ străinătate străinătăți
Articulat străinătatea străinătățile
Genitiv-Dativ străinătății străinătăților
Vocativ străinătate străinătăților
  1. țară, regiune situată dincolo de granițele propriei patrii.
  2. mediu străin în care se află cineva, departe de familie și de cunoscuți.


Traduceri

Referințe