înierbare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a înierba.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
înierbare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ înierbare înierbări
Articulat înierbarea înierbările
Genitiv-Dativ înierbării înierbărilor
Vocativ înierbare înierbărilor
  1. acțiunea de a înierba și rezultatul ei.


Traduceri

Referințe