șvăboaică

română

Etimologie

Din șvab + sufixul -oaică.

Pronunție

• AFI: /ʃvəˈbo̯aj.kə/

Substantiv

Declinarea substantivului șvăboaică
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	șvăboaică	șvăboaice
Articulat	șvăboaica	șvăboaicele
Genitiv-Dativ	șvăboaicei	șvăboaicelor
Vocativ	șvăboaică	șvăboaicelor

1. femeie care face parte din populația compusă mai ales din germani, colonizați în mod succesiv în Banat și în Transilvania prin sec. xVIII.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online