hachițe
română
Etimologie
Etimologie necunoscută.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului hachiță | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | hachiță | hachițe |
| Articulat | hachița | hachițele |
| Genitiv-Dativ | hachiței | hachițelor |
| Vocativ | hachiță | hachițelor |
Expresii
- A avea hachițe sau a-l apuca (pe cineva), a-i veni (cuiva) hachițele = a avea toane, capricii, istericale
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online