hinteu

română

Etimologie

Din maghiară hintó.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

Declinarea substantivului hinteu
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	hinteu	hinteie
Articulat	hinteul	hinteiele
Genitiv-Dativ	hinteului	hinteielor
Vocativ	hinteule	hinteielor

1. (reg.) trăsură, caleașcă (închisă).

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online