ibrișimgiu

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din turcă ibrișimci.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
ibrișimgiu
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ibrișimgiu ibrișimgii
Articulat ibrișimgiul ibrișimgiii
Genitiv-Dativ ibrișimgiului ibrișimgiilor
Vocativ ibrișimgiule ibrișimgiilor
  1. (înv.) fabricant sau negustor de ibrișin.


Traduceri

Referințe