laringită
română
Etimologie
Din franceză laryngite.
Pronunție
- AFI: /la.rin'ʤi.tə/
Substantiv
| Declinarea substantivului laringită | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | laringită | laringite |
| Articulat | laringita | laringitele |
| Genitiv-Dativ | laringitei | laringitelor |
| Vocativ | ' | ' |
- stare patologică caracterizată prin inflamația acută sau cronică a laringelui.
Traduceri
Traduceri