mindirigiu
română
Etimologie
Din turcă minderci.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului mindirigiu | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | mindirigiu | mindirigii |
| Articulat | mindirigiul | mindirigiii |
| Genitiv-Dativ | mindirigiului | mindirigiilor |
| Vocativ | mindirigiule | mindirigiilor |
- (înv. și reg.) meseriaș care confecționează saltele și plăpumi.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online