norvegiană

Preferințele lingvistice unde limba norvegiană este vorbită

română

Etimologie

Din franceză norvégien.

Pronunție

• AFI: /nor.ve.ʤi'a.nə/

Substantiv

Declinarea substantivului norvegiană
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	norvegiană	norvegiene
Articulat	norvegiana	norvegienele
Genitiv-Dativ	norvegienei	norvegienelor
Vocativ	norvegiano	norvegienelor

1. (defectiv de plural) limba vorbită de norvegieni.
2. femeie din Norvegia.

Sinonime

• 2: norvegiancă

Cuvinte derivate

• norveg
• Norvegia
• norvegian

Traduceri

limba norvegienilor

afrikaans: Noors (Afrikaans) arabă: النُرْوِيجِيّة (العربية) (an-norwijíyya) f. catalană: noruec (català) m. cehă: norština (čeština) f. chineză: 挪威语 (中文) (Nuówēi yǔ) coreeană: 노르웨이어 (한국어) (Noreuwei-eo) daneză: norsk (dansk) ebraică: נורווגית (norvegit) (עברית) f. engleză: Norwegian (English) esperanto: norvega lingvo (Esperanto) estoniană: norra keel (eesti) finlandeză: norjan kieli (suomi), norja (suomi) franceză: norvégien (français) m. germană: Norwegisch (Deutsch) n. indoneziană: bahasa Norwegia (Bahasa Indonesia) interlingua: norvegiano (interlingua)

islandeză: norska (íslenska) italiană: norvegese (italiano) m. japoneză: ノルウェー語 (日本語) (noruwē-go) letonă: norvēģu (latviešu) (valoda) maghiară: norvég (magyar) norvegiană: norsk (norsk) neerlandeză: Noors (Nederlands) n. poloneză: norweski (polski) m. portugheză: norueguês (português) m. retoromană: norvegiais (rumantsch) rusă: норвежский (русский) (norvéžskij) slovacă: nórčina (slovenčina) spaniolă: noruego (español) m. suedeză: norska (svenska) c. turcă: Norveççe (Türkçe)

Etimologie

Derivat regresiv din norvegian.

Adjectiv

1. forma de feminin singular pentru norvegian.