svan
(svenska)
Etimologie
Din vechea suedeză svan ← vechea norvegiană svanr. Confer daneză, norvegiană svane.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului svan | ||||
| c | Singular | Plural | ||
| Nehotărât | Hotărât | Nehotărât | Hotărât | |
| Nominativ | svan | svanen | svanar | svanarna |
| Genitiv | svans | svanens | svanars | svanarnas |