teodicee

română

Din franceză théodicée.

Declinarea substantivului teodicee
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	teodicee	'
Articulat	teodiceea	'
Genitiv-Dativ	teodiceei	'
Vocativ	'	'

doctrină filozofico-religioasă conform căreia lumea este o creație perfectă a divinității, iar răul are cu totul o altă origine decât cea divină și existența lui nu poate pune la îndoială bunătatea și atotputernicia lui dumnezeu.