tonou

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză tonneau.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
tonou
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tonou tonouri
Articulat tonoul tonourile
Genitiv-Dativ tonoului tonourilor
Vocativ ' '
  1. figură de acrobație aeriană a unui avion în zbor, care descrie o rotație în jurul axei longitudinale, fără a-și schimba direcția sau înălțimea de deplasare.


Traduceri