transsubstanțiune

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză transsubstantiation.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
transsubstanțiune
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ transsubstanțiune '
Articulat transsubstanțiunea '
Genitiv-Dativ transsubstanțiunii '
Vocativ ' '
  1. una din cele șapte taine bisericești, constând din prefacerea vinului și a pâinii din cuminecătură în trupul și sângele lui isus hristos.


Traduceri