împuțiți

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din împuțit.

Pronunție

  • AFI: /ɨm.puˈʦiʦʲ/


Adjectiv

  1. forma de masculin plural pentru împuțit.

Etimologie

Din împuți.

Verb

  1. forma de persoana a II-a plural la prezent pentru împuți.
  2. forma de persoana a II-a plural la conjunctiv prezent pentru împuți.
  3. forma de persoana a II-a plural la imperativ pentru împuți.
Adus de la „https://ro.wiktionary.org/w/index.php?title=împuțiți&oldid=956601”