întinerire
română
Etimologie
Din a întineri.
Pronunție
- AFI: /ɨn.ti.ne'ri.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului întinerire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | întinerire | întineriri |
| Articulat | întinerirea | întineririle |
| Genitiv-Dativ | întineririi | întineririlor |
| Vocativ | întinerire | întineririlor |
- acțiunea de a întineri și rezultatul ei; stare a ceea ce este sau pare întinerit.
- revitalizare a organismului.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online