fi

De la Wikţionar, dicţionarul liber

Salt la: Navigare, căutare

Cuprins

română

Etimologie

Din lat. sum, esse, fui, fire.

Pronunţie


Verb


Conjugarea verbului
fi
Infinitiv a fi
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
sunt
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să fie
Participiu fost
Conjugare IV

Verb predicativ

  1. a exista, a avea fiinţă.
  2. a se afla, a se găsi într-un anumit loc, la o anumită persoană.
  3. a-şi avea originea, obârşia, a se trage, a proveni.
  4. a trăi, a vieţui, a o duce; (despre lucruri, situaţii, acţiuni etc.) a dura, a dăinui, a ţine.
  5. a se îndeplini, a se întâmpla, a se petrece, a avea loc.
  6. a avea preţul...; a costa, a valora.
  7. (în superstiţii, ghicitori etc.) a însemna, a prevesti, a fi semn că...

Verb copulativ

  1. (formează, împreună cu numele predicativ, predicatul)
    Cartea este roşie.
  2. (construit cu dativul; împreună cu un nume predicativ, exprimă o stare sau o acţiune arătate de numele predicativ respectiv)
    Mi-e amic.
  3. (în construcţii impersonale, cu subiectul logic în dativ; în legătură cu noţiuni exprimând un sentiment, o senzaţie, o stare sufletească) a simţi
    Mi-e foame.
  4. (impers.; urmat de un verb la infinitiv sau la conjunctiv sau urmat ori precedat de o noţiune temporală) a urma (să se facă), a trebui (să se facă).
    Când i-a fost să moară.
  5. (de obicei impers.; la imperfect şi urmat de un verb la conjunctiv) a avea putinţa, posibilitatea, ocazia să...; a se afla pe punctul de a..., a nu mai lipsi mult până să...
    Era să cadă.
  6. (impers.; urmat de un suspin) a putea, a trebui, a considera că este cazul să..., a se cuveni.
    E de mers acasă.

Verb auxiliar

  1. (construit cu un participiu, serveşte la formarea diatezei pasive)
    El a fost chemat.
  2. (construit cu un participiu invariabil, formează timpuri compuse ale diatezei active)
    1. (cu viitorul I formează viitorul anterior)
      Eu voi fi plecat.
    2. (cu condiţionalul prezent formează perfectul optativ-condiţional)
      Ne-ar fi ajutat.
    3. (cu conjunctivul prezent formează perfectul conjunctivului)
      fi spus adevărul.
    4. (cu infinitivul formează perfectul infinitivului)
      Se laudă a fi scris cartea.
    5. (cu viitorul I sau cu perfectul conjunctivului formează prezumtivul prezent şi perfect)
      Să se fi ducând mulţi acolo?
  3. (construit cu un participiu invariabil sau cu un gerunziu, serveşte la alcătuirea unor forme perifrastice de perfect compus, mai mult ca perfect sau imperfect)
    Te-ai fost dus.

Antonime

  1. lipsi

Cuvinte derivate


Traduceri





engleză

(English)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunţie

Pronunţie lipsă. (Ajută)

Abreviere

fi

  1. (informatică) instrucţiunea de încheiere a unui program, prescurtare pentru end if





friulană

(Furlan)

Etimologie

Din lat. filius

Pronunţie

Pronunţie lipsă. (Ajută)

Substantiv

fi

  1. fiu





galeză

(Cymraeg)

Etimologie

Pronunţie

Pronunţie lipsă. (Ajută)

Pronume

fi

  1. eu





jamaicană

(jam)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunţie

Pronunţie lipsă. (Ajută)

Prepoziţie

fi





ladină

(Ladin)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunţie

Pronunţie lipsă. (Ajută)

Substantiv

fi m.

  1. fiu





lojban

(Lojban)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunţie

Pronunţie lipsă. (Ajută)

Prepoziţie

fi

  1. precedă şi indică prezenţa unui substantiv





rwandi

(Kinyarwanda)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunţie

Pronunţie lipsă. (Ajută)

Substantiv

fi

  1. peşte





swahili

(Kiswahili)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunţie

Pronunţie lipsă. (Ajută)

Prepoziţie

fi

  1. în
Unelte personale