agnosticism
De la Wikționar, dicționarul liber
Cuprins |
română
Etimologie
Din fr. agnosticisme < gr. pref. a– ("fără") + gnostos ("cognoscibil"). Cf. it. agnosticismo.
Pronunție
- AFI: /ag.no.sti'ʧism/
Substantiv
| Declinarea substantivului agnosticism |
||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | agnosticism | ' |
| Articulat | agnosticismul | ' |
| Dativ-Genitiv | agnosticismului | ' |
| Vocativ | ' | ' |
- concepție filozofică idealistă care neagă, parțial sau total, posibilitatea cunoașterii obiective a lumii, a esenței fenomenelor.
Cuvinte derivate
Traduceri
doctrină filozofică care neagă posibilitatea cunoașterii realității obiective
|
|
Referințe
engleză
(English)
Etimologie
Din pref. a- + gnostic + suf. -ism.
Pronunție
- AFI: /ægˈnɒstəˌsɪzəm/
Substantiv
agnosticism, (nenumărabil)
Cuvinte derivate
Cuvinte apropiate
Vezi și
Referințe
suedeză
(Svenska)
Etimologie
Din engl. agnosticism.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului agnosticism |
||||
| c. | Singular | Plural | ||
| Nehotărât | Hotărât | Nehotărât | Hotărât | |
| Nominativ | agnosticism | agnosticismen | agnosticismer | agnosticismerna |
| Genitiv | agnosticisms | agnosticismens | agnosticismers | agnosticismernas |