air
De la Wikționar, dicționarul liber
Cuprins |
engleză
(English)
Etimologie
Din dialectul anglo-normand aeir, eyer, care provine din franceza veche aire < lat. āēr. Origine greacă.
Pronunție
Substantiv
air, (nenumărabil și numărabil pl. airs)
Cuvinte derivate
cuvinte derivate
Verb
| Conjugarea verbului to air |
|
| Infinitiv | to air |
| Prezent simplu pers. 3 sg. |
airs |
| Trecut simplu | aired |
| Participiu trecut | aired |
| Participiu prezent | airing |
franceză
(Français)
Etimologie
Pronunție
- AFI: /ɛʁ/ pl. /ɛʁ/
Substantiv
air m., airs pl.
Cuvinte derivate
cuvinte derivate