argățime

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din argat + sufixul -ime.

Pronunție

  • AFI: /ar.gə'ʦi.me/


Substantiv


Declinarea substantivului
argățime
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ argățime invariabil
Articulat argățimea invariabil
Genitiv-Dativ argățimii invariabil
Vocativ argățime invariabil
  1. mulțime de argați; totalitatea argaților.


Traduceri

Anagrame

Referințe