benedicțiune

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

Cuprins

română

Etimologie

Din lat. benedictio, -onis. Cf. fr. bénédiction.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
benedicțiune
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ benedicțiune benedicțiuni
Articulat benedicțiunea benedicțiunile
Dativ-Genitiv benedicțiunii benedicțiunilor
Vocativ ' '
  1. (bis.) grație, binecuvântare.

Sinonime


Traduceri

Referințe

Unelte personale
Spații de nume

Variante
Vizualizări
Acțiuni
Navigare
Trusa de unelte
În alte limbi