bisulfit

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză bisulfite.

Pronunție

  • AFI: /bi.sul'fit/


Substantiv


Declinarea substantivului
bisulfit
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ bisulfit bisulfiți
Articulat bisulfitul bisulfiții
Genitiv-Dativ bisulfitului bisulfiților
Vocativ bisulfitule bisulfiților
  1. sare a acidului sulfuros în care un atom de hidrogen e înlocuit cu un atom de metal; sulfit acid.


Traduceri

Referințe