braccio

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină brachium.

Pronunție

  • AFI: /'bratʧo/


Substantiv

braccio m., braccia pl.

  1. (anat.) braț
  2. fathom, stânjen marin (= 185 cm)

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate

Etimologie

Derivat regresiv din bracciare.

Verb

  1. forma de persoana a I-a singular la prezent indicativ pentru bracciare.