putere

De la Wikționar, dicționarul liber
Wikipedia
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
putere

română

Etimologie

Din a putea.

Pronunție

  • AFI: /pu'te.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
putere
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ putere puteri
Articulat puterea puterile
Genitiv-Dativ puterii puterilor
Vocativ putere puterilor
  1. faptul de a putea; capacitate, însușire, posibilitate fizică, morală, intelectuală de a acționa, de a realiza ceva; putință.
  2. mare forță fizică, tărie, puternicie.
  3. intensitate.
  4. eficacitate, tărie.
  5. grad mare de concentrație.
    Puterea unei băuturi.
  6. valoare, valabilitate.
  7. autoritate, stăpânire, dominație; (p.ext.) influență.
  8. (concr.) stat, țară (suverană).
  9. conducere de stat, guvernare.
  10. permisiune, voie; drept, împuternicire legală de a face ceva.
  11. capacitate, potențial.
    Creșterea puterii economice.
  12. (pop.) mijloace materiale, bani, avere; stare materială și socială a cuiva.
  13. (pop.) punct, moment culminant; toi.
    În puterea nopții.
  14. (mat.) rezultatul înmulțirii unui număr cu sine însuși (de atâtea ori de câte ori arată exponentul).
  15. exponent care arată de câte ori trebuie înmulțit un număr cu el însuși.
  16. (fiz., tehn.) lucru mecanic efectuat sau primit într-o unitate de timp; energie primită sau cedată într-o unitate de timp; mărime caracteristică unui sistem tehnic.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Locuțiuni

Expresii

  • A-i sta (sau a-i fi) cuiva în putere = a avea capacitatea, posibilitatea sau experiența (de a face ceva)
  • A fi în puterea cuiva = a depinde de voința, de bunul plac al cuiva
  • A fi (sau a ajunge, a veni) la putere = a deține (sau a ajunge să dețină) guvernarea într-un stat
  • A avea puteri depline = a avea dreptul nelimitat și necondiționat de a acționa în numele cuiva
  • Cu de la sine putere = fără a fi autorizat de nimeni; în mod abuziv
  • În (toată) puterea cuvântului = în adevăratul înțeles al cuvântului


Traduceri

Anagrame

Referințe