călărit
română
Etimologie
Din a călări.
Pronunție
- AFI: /kə.lə'rit/
Substantiv
| Declinarea substantivului călărit | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | călărit | călărite |
| Articulat | călăritul | călăritele |
| Genitiv-Dativ | călăritului | călăritelor |
| Vocativ | călăritule | călăritelor |
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online