cacadâr

română

Etimologie necunoscută. Poate din greacă κουκουδέρος (koukoudéros, „plin cu semințe”) < κούκουδον (koúkoudon, „bacă”).

Declinarea substantivului cacadâr
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	cacadâr	cacadâri
Articulat	cacadârul	cacadârii
Genitiv-Dativ	cacadârului	cacadârilor
Vocativ	cacadârule	cacadârilor

plantă; floare