clasicitate

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din germană Klassizität.

Pronunție

  • AFI: /kla.si.ʧi'ta.te/


Substantiv


Declinarea substantivului
clasicitate
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ clasicitate invariabil
Articulat clasicitatea invariabil
Genitiv-Dativ clasicității invariabil
Vocativ clasicitate invariabil
  1. însușirea de a fi clasic; (p.ext.) clasicism.


Traduceri

Referințe