conchide

română

Etimologie

Din lat. conclūdere (după închide).

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb

Conjugarea verbului conchide
Infinitiv	a conchide
Indicativ prezent pers. 1 sg.	conchid
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să conchidă
Participiu	conchis
Conjugare	III

1. (v.tranz. și intranz.) a trage o concluzie, a încheia o expunere, o cercetare etc.

   Vorbitorul a conchis astfel...

Sinonime

• conclude, încheia, sfârși, (livr.) concluziona

Cuvinte derivate

• conchidere
• conchis

Cuvinte apropiate

• conclude
• concludent
• conclusiv
• concluzie

Traduceri

a trage o concluzie

bulgară: свършвам (Български) (svuršvam), привършвам (Български) (privuršvam) croată: zaključiti (Hrvatski), zaključivati (Hrvatski) engleză: conclude (English) esperanto: konkludi (Esperanto) estoniană: järeldama (Eesti), järeldust tegema (Eesti), järeldusele jõudma (Eesti) finlandeză: saattaa päätökseen (Suomi); viedä loppuun (Suomi) franceză: conclure (Français) galiciană: concluír (Galego) germană: beenden (Deutsch), folgern (Deutsch) greacă: ολοκληρώνω (Ελληνικά) (olokliróno), κλείνω (Ελληνικά) (kleíno)

italiană: concludere (Italiano), finire (Italiano) lituaniană: užbaigti (Lietuvių) maghiară: befejez (Magyar), lezár (Magyar), vézgődik (Magyar), befejeződik (Magyar) neerlandeză: besluiten (Nederlands), concluderen (Nederlands) poloneză: kończyć (Polski) portugheză: concluir (Português) retoromană: concluder (Rumantsch) spaniolă: concluir (Español) suedeză: avsluta (Svenska) turcă: bitirmek (Türkçe)

Referințe

• DEX online