contradig

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză contre-digue.

Pronunție

  • AFI: /kon.tra'dig/


Substantiv


Declinarea substantivului
contradig
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ contradig contradiguri
Articulat contradigul contradigurile
Genitiv-Dativ contradigului contradigurilor
Vocativ contradigule contradigurilor
  1. dig de consolidare a digului principal.


Traduceri

Referințe