contrascotă
română
Etimologie
Din italiană contrascotta.
Pronunție
- AFI: /kon.tras'ko.tə/
Substantiv
| Declinarea substantivului contrascotă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | contrascotă | contrascote |
| Articulat | contrascota | contrascotele |
| Genitiv-Dativ | contrascotei | contrascotelor |
| Vocativ | contrascotă | contrascotelor |
- fiecare dintre frânghiile prinse la colțurile pânzelor unei corăbii, servind la strângerea acestor pânze.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online