cosemnatară

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din cosemnatar.

Pronunție

  • AFI: /ko.sem.na'ta.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
cosemnatară
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cosemnatară cosemnatare
Articulat cosemnatara cosemnatarele
Genitiv-Dativ cosemnatarei cosemnatarelor
Vocativ cosemnataro cosemnatarelor
  1. persoană care cosemnează.


Traduceri

Referințe