culoglu

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din turcă kuloğlu.

Pronunție

  • AFI: /ku'lo.glu/


Substantiv


Declinarea substantivului
culoglu
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ culoglu culogli
Articulat culoglul culoglii
Genitiv-Dativ culoglului culoglilor
Vocativ culoglule culoglilor
  1. (înv.) soldat pedestru (la turci).


Traduceri

Referințe