decolmataj
română
Etimologie
Din franceză décolmatage.
Pronunție
- AFI: /de.kol.ma'taʒ/
Substantiv
| Declinarea substantivului decolmataj | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | decolmataj | decolmataje |
| Articulat | decolmatajul | decolmatajele |
| Genitiv-Dativ | decolmatajului | decolmatajelor |
| Vocativ | decolmatajule | decolmatajelor |
- (franțuzism) decolmatare.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online