defrișor
română
Etimologie
Din franceză défricheur.
Pronunție
- AFI: /de.fri'ʃor/
Substantiv
| Declinarea substantivului defrișor | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | defrișor | defrișori |
| Articulat | defrișorul | defrișorii |
| Genitiv-Dativ | defrișorului | defrișorilor |
| Vocativ | defrișorule | defrișorilor |
- persoană care efectuează sau lucrează la defrișări.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online