deluviu
română
Etimologie
Din latină diluvium.
Pronunție
- AFI: /deˈlu.vju/
Substantiv
| Declinarea substantivului deluviu | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | deluviu | deluvii |
| Articulat | deluviul | deluviile |
| Genitiv-Dativ | deluviului | deluviilor |
| Vocativ | deluviule | deluviilor |
- material sedimentar provenit din alterarea și dezagregarea rocilor, aliat în curs de scurgere sub influența apelor de șiroire pe pantele diferiților versanți.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online