apă
De la Wikţionar, dicţionarul liber
Cuprins |
română
Etimologie
Pronunţie
- AFI: /'a.pə/
Substantiv
| Declinarea substantivului apă |
||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | apă | ape |
| Articulat | apa | apele |
| Dativ-Genitiv | apei | apelor |
| Vocativ | apo | apelor |
- lichid incolor, fără gust şi fără miros, compus hidrogenat al oxigenului, care formează unul din învelişurile Pământului.
- Beau apă minerală.
- masă de apă formând un râu, un lac, o mare etc.
- (la pl.) valuri, unde.
- (fig.) (la pl.) joc de culori făcut în lumină de unele obiecte lucioase.
- (urmat de determinări) denumire dată unor preparate lichide industriale, farmaceutice, de parfumerie etc.
- Apă de colonie.
- (fig.) denumire dată unor secreţii apoase ale corpului (lacrimi, salivă, sudoare etc.).
- Îmi curg apele.
Sinonime
Antonime
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
- apă de clor
- apă deuterică
- apă de var
- apă grea
- apă minerală
- apă neagră
- apă oxigenată
- apă tare
- ape teritoriale
Locuţiuni
Expresii
- Apă de ploaie = vorbe fără conţinut, vorbe goale; (concr.) lucru fără valoare
- A bate apa în piuă = a vorbi mult şi fără rost
- A fi (toţi) o apă (şi un pământ) = a fi la fel
- A intra la apă = a) (mai ales despre ţesături) a-şi micşora dimensiunile după ce a fost băgat în apă; b) (fam.) a ajunge într-o situaţie grea, neplăcută
- (fam.) A băga pe cineva la apă = a face (cuiva) un mare neajuns
- A nu avea (nici) după ce bea apă = a fi extrem de sărac
- A şti (sau a vedea) în ce ape se scaldă cineva = a cunoaşte gândurile, intenţiile sau dispoziţia cuiva
- A lăsa pe cineva în apele lui = a nu deranja, a lăsa pe cineva în pace
- A nu fi în apele lui = a fi abătut sau prost dispus
- A-i veni (cuiva) apă la moară = a se schimba împrejurările în favoarea lui
- A-i lua (cuiva) apa de la moară = a-i crea (cuiva) condiţii nefavorabile; a face să nu mai poată spune nimic
- A-i lăsa (cuiva) gura apă (după ceva) = a dori (ceva) nespus de mult
- A fi (numai o) apă = a fi foarte transpirat
Traduceri
lichid incolor H2O
|
|
