derapa

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză déraper.

Pronunție

  • AFI: /de.ra'pa/


Verb


Conjugarea verbului
derapa
Infinitiv a derapa
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
'
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să derapeze
Participiu derapat
Conjugare I
  1. (v.intranz.) (despre roți de cauciuc și despre vehicule cu asemenea roți) a aluneca într-o direcție înclinată față de direcția normală de mers.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe