discrazie

română

Etimologie

Din franceză dyscrasie.

Pronunție

• AFI: /dis.kra'zi.e/

Substantiv

Declinarea substantivului discrazie
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	discrazie	discrazii
Articulat	discrazia	discraziile
Genitiv-Dativ	discraziei	discraziilor
Vocativ	discrazie	discraziilor

1. stare generală morbidă care nu are o cauză bine definită.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online