discromie
română
Etimologie
Din franceză dyschromie.
Pronunție
- AFI: /dis.kro'mi.e/
Substantiv
| Declinarea substantivului discromie | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | discromie | discromii |
| Articulat | discromia | discromiile |
| Genitiv-Dativ | discromiei | discromiilor |
| Vocativ | discromie | discromiilor |
- (med.) tulburare de durată în pigmentarea pielii.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online