dismenoree
română
Etimologie
Din franceză dysménorrhée.
Pronunție
- AFI: /dis.me.no're.je/
Substantiv
| Declinarea substantivului dismenoree | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | dismenoree | dismenoree |
| Articulat | dismenoreea | dismenoreele |
| Genitiv-Dativ | dismenoreei | dismenoreelor |
| Vocativ | ' | ' |
- (med.) tulburare a fluxului menstrual, însoțită de obicei de dureri.
- Femeia era afectată de dismenoree.
Traduceri
Traduceri
|