electrocauter

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză électrocautère.

Pronunție

  • AFI: /e.lek.tro.ka.uˈter/


Substantiv


Declinarea substantivului
electrocauter
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ electrocauter electrocautere
Articulat electrocauterul electrocauterele
Genitiv-Dativ electrocauterului electrocauterelor
Vocativ electrocauterule electrocauterelor
  1. cauter alcătuit dintr-o tijă metalică prevăzută la extremitate cu un fir de platină, adus la incandescență cu ajutorul curentului electric.


Traduceri

Anagrame

Referințe