extras

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a extrage.

Pronunție

  • AFI: /eks'tras/


Substantiv


Declinarea substantivului
extras
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ extras extrase
Articulat extrasul extrasele
Genitiv-Dativ extrasului extraselor
Vocativ extrasule extraselor
  1. fragment, pasaj scos dintr-o scriere.
  2. articol sau studiu scos dintr-o revistă, dintr-un volum omagial sau din altă publicație colectivă și machetat separat sub formă de broșură.
  3. reproducere a unei părți dintr-un înscris sau dintr-un registru.

Cuvinte compuse

Locuțiuni


Traduceri

Referințe