huște

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din ucraineană husca.

Pronunție

  • AFI: /'huʃ.te/


Substantiv


Declinarea substantivului
invariabil
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ invariabil huște
Articulat invariabil huștele
Genitiv-Dativ invariabil huștelor
Vocativ invariabil '
  1. tărâțele care rămân în fundul putinei cu borș după acrirea acestuia.


Traduceri