hule

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din hulă.

Pronunție


Substantiv

  1. forma de plural nearticulat pentru hulă.





daneză

(dansk)

Etimologie

Din nordică veche hola < holr.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
hule
c. Singular Plural
Nehotărât Hotărât Nehotărât Hotărât
Nominativ hule hulen huler hulerne
Genitiv hules hulens hulers hulernes
  1. cavernă, grotă, peșteră
  2. adăpost, vizuină, bârlog

Sinonime


Verb

hule

  1. a săpa, a scobi

Referințe





spaniolă

(español)

Etimologie

Din limba nahuatl ulli.

Pronunție


Substantiv

hule m., hules pl.

  1. cauciuc
  2. (bot., în Mexic) arbore-de-cauciuc, hevea

Sinonime

Referințe