implica

De la Wikţionar, dicţionarul liber

Salt la: navigare, căutare

Cuprins

română

Etimologie

Din fr. impliquer < lat. implicare.

Pronunţie

Pronunţie lipsă. (Ajută)

Verb


Conjugarea verbului
implica
Infinitiv a implica
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
implic
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să implice
Participiu implicat
Conjugare I
  1. (v.tranz. la pers. 3) a atrage după sine, a include; a avea ceva drept consecinţă.
    Inteligenţa implică reflecţia.
  2. a amesteca pe cineva într-o afacere neplăcută, într-un proces etc.

Sinonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referinţe

În alte limbi