meșteșugi
română
Etimologie
Din meșteșug.
Pronunție
- AFI: /meʃ.te.ʃu'ʤi/
Verb
| Conjugarea verbului meșteșugi | |
| Infinitiv | a meșteșugi |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
meșteșugesc |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să meșteșugească |
| Participiu | meșteșugit |
| Conjugare | IV |
- (v.tranz.) (fam.) a efectua, a face un lucru (cu talent, cu pricepere).
- (v.tranz. și intranz.) a unelti, a urzi, a plănui (împotriva cuiva).
- (v.tranz.) (rar) a falsifica.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online