mințiți

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din mințit.

Pronunție

  • AFI: /minˈʦiʦʲ/


Adjectiv

  1. forma de masculin plural pentru mințit.

Etimologie

Din minți.

Verb

  1. forma de persoana a II-a plural la prezent pentru minți.
  2. forma de persoana a II-a plural la conjunctiv prezent pentru minți.
  3. forma de persoana a II-a plural la imperativ pentru minți.